PrimarieCity HallDespre CugirAbout CugirViata SocialaSocial lifeEconomiaEconomyServicii OnlineOnline servicesContactContactContactContactProgram de funtionareProgram de funtionare




 

Scurt istoric

Descoperirile arheologice întâmplătoare sau sistematice, demonstrează cu prisosinţă dăinuirea elementelor fundamentale ale poporului român de-a lungul mileniilor pe aceste meleaguri.

În puncte diferite s-au identificat întâmplător semne ale locuirii umane datând din perioada neolitică. Urme ale unor aşezări aparţinând perioadei de tranziţie de la neolitic la epoca bronzului în locurile "Tara Vânturilor, Piatra Pleşii, Făgeţel, Podereaua, Chiciura". Nu lipsesc dovezi ale locuirii unor comunităţi umane din epoca bronzului situate pe Pârâul Gugului, Dealul Cetăţii, Ţara Vânturilor, în timp ce în cartierul Cindeni au fost semnalate vestigii din epoca fierului.

Cercetările făcute pe Dealul Cetate au scos la lumină elemente cu adevărat spectaculoase privind fascinanta civilizaţie geto-dacică (locuinţe dacice, gropi de provizii, ceramică, monede şi nu în ultimul rând un mormânt princiar, devenit de acum celebru în întreaga lume arheologică, care a adus lămuriri importante privind tehnica incinerării la daci).

S-a putut stabili totodată că platoul superior al Dealului Cetate şi terasele care-l înconjoară sunt artificiale, dealul iniţial sub forma unui con alcătuit din micaşist, fiind tăiat şi terasat. Pe versanţii dealului s-au găsit vestigii dacice de locuire sec v-iv îh. Amenajarea propriu zisă s-a făcut mai târziu în sec. III-II îh când la marginea platoului superior a fost înălţat un puternic val de apărare construit din piatră şi pământ.

Acesta a fost înlocuit cu unul mai puternic, întărit cu un zid de piatră de râu pentru amplasarea căruia s-a săpat în stâncă un pat lat de peste 3 m.

Studiul atent a regiunii a dus la concluzia posibilităţii comunicării din vedere între locuitorii vechii cetăţi şi centrul religios dacic de la Sarmisegetusa Regia.

După cucerirea şi distrugerea davei de la Cugir, centrul de greutate al locuirii s-a deplasat în Valea Viilor unde pe lângă substratul dacic este identificat stratul cuceritorilor romani. În apropierea acestei văi în locul numit Dosurele au fost găsite fragmente foarte bine conservate ale unei conducte romane de apă care alimenta probabil o vilă rustică.

Satul născut din comunitatea daco romană a continuat să existe şi după retragerea autorităţilor romane, dovada fiind, printre altele, o oală ornată cu striuri orizontale, aparţinând statului slav.

În anul 1493 satul medieval este atestat documentar sub denumirea de "Villa Kudzur".

Cunoscutul istoric Ştefan Pascu constată că într-o perioadă (anul 1539) când în general numărul locuitorilor din sudul Transilvaniei a scăzut datorită expediţiilor şi războaielor, Cugirul număra ?aproape 700 de locuitori?. Evului mediu îi aparţin ruinele castelului de echilibru construit din lemn la poalele dealului Chiciora, în partea superioară a oraşului la cota de 434 m.

În anul 1799 se înfiinţează la Cugir "Fabrica de Fier şi Oţel" una din primele fabrici cu profil siderurgic din Transilvania. Calitatea oţelului produs aici era apreciată atât în imperiul Austro-Ungar cât şi în afara acestuia.

După anul 1925 fabrica devine proprietatea Statului Român, numindu-se "Uzinele Metalurgice Copşa Mică Cugir" odată cu înfiinţarea societăţii mixte "Uzinele Copşa Mică Cugir" printr-o înţelegere cu firma londoneză "Vikers Armstrong Ltd". În anul 1926 se porneşte extinderea uzinei prin construirea de noi hale de producţie. Printr-o colaborare cu firma Skoda se înzestrează secţiile cu maşini şi materiale electrice. În timpul celui de al doilea război mondial, acţiunile firmei sunt preluate de concernul german "Herman Garing" iar producţia se diversifică făcându-se şi producţie de tehnică militară.

După terminarea celui de al doilea război mondial, uzina cunoaşte o puternică dezvoltare, astfel că în anul 1946 s-au realizat la Cugir primele maşini de cusut casnice şi industriale, un an mai târziu reuşindu-se fabricarea primelor maşini unelte.

Până la revoluţia din 1989 Cugirul era un oraş monoindustrial. Viaţa oraşului fiind indisolubil legată de viaţa uzinei mecanice. După acest an au apărut noi unităţi de producţie, unele păstrând tradiţia oraşului de prelucrare a metalului. Cea mai reprezentativă în acest sens este "S.C. STAR TRANSMISSION", născută în urma colaborării uzinei cugirene cu concernul "Daimler Chrysler", colaborare începută încă din anul 1996 prin executarea unor angrenaje a cutiei de viteze pentru automobilul "Mercedes AKLASE".

Cautare
 
© 2017  Primaria Orasului Cugir . Design realizat de SOBIS Solutions